Cafeaua și sănătatea

COMPUȘI DIN CAFEA CARE POT AFECTA SĂNĂTATEA

CAFEA

Cofeina se găsește în mod natural în boabele de cafea. Unele efecte fiziologice asociate cu administrarea de cofeină includ stimularea sistemului nervos central, creșterea acută a tensiunii arteriale, creșterea ratei metabolice și diureza. Cofeina este absorbită rapid și aproape complet în stomac și în intestinul subțire și distribuită în toate țesuturile, inclusiv în creier.

CAFESTOL ȘI KAHWEOL

Consumul de cafea a fost asociat cu concentrații mai mari de colesterol în unele studii observaționale. În mod clar, cafeaua cu filtru, care conține cel mai puțin cafestol și, prin urmare, are cel mai mic efect asupra colesterolului, este cea mai bună dintre toate metodele de preparare a cafelei.

Pe de altă parte, cafeaua preparată la ibric a fost cea mai proastă. Aldoilea cel mai prost preparat este clasicul turc cehesc. Procesul lung de macerare elimină substanțe care nu-și au locul în cafea, una dintre ele fiind cafestolul. Dacă tot vă place turca, vă recomandăm presa franceză.

Factorii de creștere a colesterolului care au fost izolați pentru prima dată în uleiul de cafea au fost identificați ulterior ca fiind diterpene, cafestol și kahweol. Aceste diterpene sunt extrase din cafeaua măcinată în timpul preparării cafelei, dar de obicei sunt eliminate din cafea prin filtre de hârtie.

MICROCROTE

În cafea se găsesc o serie demicronutrienți, printre care magneziu, potasiu, niacină și vitamina E, printre altele. Potrivit USDA Nutrient Database, 240 ml de cafea preparată conțin 7 mg de magneziu, iar 30 ml de espresso conțin 24 mg de magneziu. Astfel, o ceașcă de cafea ar putea contribui cu 1-5% din doza zilnică de magneziu recomandată pentru un bărbat adult (420 mg/zi).

POSIBILE BENEFICII PENTRU SĂNĂTATE

PREVENIREA DIABETULUI ZAHARAT 2. TIP

Studiile epidemiologice au constatat o asociere semnificativă între riscul de diabet zaharat de tip 2 (DM) și consumul de cafea. Acest studiu a constatat că riscul de a dezvolta DM de tip 2 a fost cu50% mai mic la cei care au consumat cel puțin 7 cești de cafea zilnic, comparativ cu cei care au băut 2 sau mai puține cești de cafea.

Cele mai mari două studii prospective au examinat relația dintre consumul de cafea și DM de tip 2. Bărbații care au băut cel puțin 6 cești de cafea pe zi au avut un risc cu 54% mai mic de a dezvolta DM de tip 2 decât bărbații care nu au băut cafea. Femeile care au băut cel puțin 6 cești de cafea pe zi au avut un risc cu 29% mai mic decât femeile care nu au băut deloc cafea.

PREVENIREA BOLII PARKINSON

Îngeneral, rezultatele studiilor de caz sugerează că aportul de cafea și cofeină esteinvers asociat cu un risc mai mic de apariție a bolii Parkinson. Un studiu efectuat pe mai mult de 8.000 de bărbați a constatat că cei care nu beau cafea aveau de 3 până la 5 ori mai multe șanse de a dezvolta boala Parkinson în următorii 24 până la 30 de ani.

RISCUL DE SUICID

Două studii prospective efectuate în SUA au constatat asocieri semnificative între consumul de cafea și riscul de suicid. Un studiu efectuat pe mai mult de 128.000 de bărbați și femei a constatat că riscul relativ de sinucidere a scăzut cu 13% pentru fiecare ceașcă de cafea consumată pe zi. În mod similar, un studiu efectuat pe mai mult de 86.000 de femei a constatat că cele care au băut cel puțin 2 cești de cafea pe zi au avut un risc de sinucidere cu 50% mai mic decât cele care nu au băut cafea.

PREVENIREA CANCERULUI COLORECTAL

Îngeneral, consumul de cafea este invers asociat cu riscul de cancer de colon în studiile de tip caz-control . Cele mai mari două studii prospective de cohortă care au analizat relația dintre cafea și cancerul colorectal au constatat că bărbații și femeile care consumau în mod regulat 2 sau mai multe cești de cafea decofeinizată zilnic aveau un risc cu 48% mai micde cancer rectal decât cei care nu consumau niciodată cafea.

LEZIUNI HEPATICE, CIROZĂ ȘI CARCINOM HEPATOCELULAR

Leziunile hepatice datorate inflamației cronice pot duce la ciroză. În ciroză, formarea cicatricilor fibrotice duce la deteriorarea progresivă a funcției hepatice și la alte complicații, inclusiv carcinomul hepatocelular. Cele mai frecvente cauze ale cirozei în țările dezvoltate sunt consumul excesiv de alcool și hepatitele virale B și C.

Un studiu efectuat pe mai mult de 51.000 de bărbați și femei a constatat că cei care au consumat cel puțin 2 cești de cafea zilnic au avut un risccu 40% mai mic de deces din cauza cirozei decât cei care nu au consumat niciodată cafea. Un studiu de cohortă prospectiv care a urmărit peste 90.000 de bărbați și femei timp de 10 ani a constatat că riscul de carcinom hepatocelular a scăzut odată cu creșterea consumului de cafea. Cei care au consumat cel puțin 5 cești pe zi au avut unrisc de carcinom hepatocelular cu 76% mai mic decât cei care nu au consumat niciodată cafea.

POSIBILE RISCURI PENTRU SĂNĂTATE

BOLI CARDIOVASCULARE

RISC DE BOLI DE INIMĂ

Mai multe studii epidemiologice au examinat relația dintre consumul de cafea și riscul de boli coronariene ( CHD). Studiile caz-control au constatat că un consum ridicat de cafea este asociat cu un risccrescut de infarct miocardic (IM). Două meta-analize separate care au combinat rezultatele a opt studii de caz-control au constatat că riscul de boli coronariene a fost cu 40-60% mai mare la cei care au consumat 5 sau mai multe cești de cafea pe zi în comparație cu cei care nu au consumat cafea.

BOLI CORONARIENE

Efectul consumului de cafea sau de cofeină asupra persoanelor cu boală coronariană stabilită nu a fost încă studiat. Un studiu caz-control a constatat că un consum ridicat de cafea, definit ca fiind mai mult de 10 cești pe zi, a fost asociat cu o creșteresemnificativă ariscului de stop cardiac subit la pacienții cu boală coronariană documentată.

ARITMII CARDIACE

Studiile clinice nu au constatat că aportul de cafea sau de cofeină crește frecvența sau severitatea aritmiilor cardiace la persoanele sănătoase, la pacienții cu boli coronariene sau la persoanele cu ectopie ventriculară preexistentă. Un studiu prospectiv de amploare din SUA care a urmărit peste 128.000 de membri ai unui plan de sănătate timp de 7 ani nu a constatat nicio asociere între consumul de cafea și moartea cardiacă subită. Mai recent, două studii prospective din Scandinavia nu au găsit nicio asociere între consumul de cafea și riscul de a dezvolta fibrilație atrială, o aritmie supraventriculară comună.

RISCUL DE ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

Puține studii prospective de cohortă au raportat asocieri între consumul de cafea și accidentul vascular cerebral. În general, aceste studii nu au observat asocieri semnificative între consumul de cafea și riscul de accident vascular cerebral. Singura excepție a fost un studiu efectuat pe 499 de bărbați hipertensivi nefumători înscriși în Honolulu Heart Study. La această populație cu risc ridicat, riscul de accident vascular cerebral la bărbații care au consumat cel puțin 700 ml de cafea zilnic a fost de două ori mai mare decât la bărbații care nu au consumat cafea.

HIPERTENSIUNE

Hipertensiunea arterială este un factor de riscrecunoscut pentru CHD și accident vascular cerebral . S-a demonstrat că un consum alimentar acut de cofeină acrescut tensiunea arterială la persoanele normale și hipertensive. S-a constatat că o doză de 200 - 250 mg de cofeină este echivalentă cu cantitatea din 2 - 3 cești de cafea. crește tensiunea arterială sistolică cu 3 - 14 mm Hg și crește tensiunea arterială diastolică cu 4 - 13 mg Hg.

CANCER

Numeroase studii epidemiologice au examinat relația dintre consumul de cafea și cofeină și riscul de cancer. În general, există puține dovezi că consumul de cafea crește riscul de cancer. Deși primele studii de caz au avut tendința de a arăta asocieri pozitive între consumul de cofeină și cancerele pancreatic, de vezică urinară și ovarian, studii mai recente și mai bine concepute nu susțin ipoteza conform căreia consumul de cafea contribuie în mod semnificativ la riscul acestor tipuri de cancer. Studii prospective recente de cohortă nu au observat asocieri semnificative între consumul de cafeină sau de cafea și riscul de cancer pancreatic, de vezică, ovarian, de sân, de stomac și de prostată.

OSTEOPOROZA ȘI FRACTURA DE ȘOLD

Rezultatele studiilor cu bilanțde calciu controlat la om arată că consumul de cofeină duce la un mic bilanț de calciu negativla persoanele cu unaport inadecvat de calciu. Schimbarea negativă a balanței de calciu este estimată la aproximativ 4 până la 6 mg de calciu per ceașcă de cafea și se datorează unei ușoare reduceri a eficienței absorbției calciului. Majoritatea studiilor transversale nu au constatat nicio asociere între consumul de cofeină și densitatea minerală osoasă (BMD).

Cinci studii au examinat relațiile dintre consumul de cafea și cofeină și riscul de fractură de șold. Niciunul dintre acestea nu a constatat că consumul de cafea sau de cafeină a fost asociat cu un risc crescut de fracturi de șold. Șase studii prospective de cohortă au examinat asocierea dintre consumul de cofeină și riscul de fractură de șold la femei. Două studii nu au găsit nicio asociere. Un alt studiu a constatat că femeile care consumau cel puțin 9 cești de cafea pe zi aveau un risc crescut de fracturi de șold. Trei studii prospective de cohortă au constatat că consumul de cafea sau cofeină a fost asociat pozitiv cu riscul de fractură de șold la femei.

DEFICIENȚE MINERALE

ABSORBȚIA DEFICITARĂ A FIERULUI

Polifenolii din cafea pot lega fierul non-hemic și pot inhiba absorbția intestinală a acestuia. S-aconstatat că un consum de 150-250 ml de cafea la o masă de test inhibă absorbția fierului cu 24-73%. Pentru a maximiza absorbția fierului din alimente sau din suplimentele de fier, trebuie evitată administrarea simultană de cafea.

ABSORBȚIA DEFICITARĂ A ZINCULUI

Inhibitorii absorbției de zinc din alimentație cresc riscul dedeficiență de zinc . În cafea au fost identificați compuși chelați ai zincului și s-a constatat că cafeaua inhibă biodisponibilitatea zincului cu 21-32%.